Mi-e dor de emotia premergatoare evenimentelor din vremuri in care primeam o multime de felicitari.Primeam felicitari de Paste, de Craciun, de Anul Nou, de 8 Martie, la onomastici si la zilele de nastere.Cu ce emotie deschideam plicurile....! Tatal meu primea felicitari mici (erau special facute pentru domni ) cu decoratiuni discrete, eu (pana la o varsta) primeam felicitari cu pisicute, catelusi, puisori s.a.m.d..Mama avea parte de felicitari lucioase, intotdeauna cu flori. De Craciun primeam felicitari cu muuult sclipici. Era perioada preferata de mine. Mamaaa!, cat mai studiam felicitarile alea!
Atunci oamenii aveau pe undeva prin casa un carnetel cu adresele rudelor, ale celor dragi, ale sefilor sau colegilor. Acum......nasol, rece, crivat total. Avem adrese de e-mail, ceea ce nu este rau insa mie imi este dor sa primesc felicitari, sa compun texte pentru fiecare in parte nu asa cum procedeaza o gramada de lenesi..copy si paste la toata lumea. Nici nu prea citesc genul asta de mesaje pe telefon sau e-mail (fara suparare pentru cei ce stiu ca mi-au trimis din astea). Ca sa va mai spun ce fain este sa primeste acelasi mesaj de la doua persoane.
