joi, 21 iulie 2011

SILVER by GIA


Argintul, antibiotic natural!



Stiinta moderna a demonstrat ca argintul este unul dintre cele mai puternice antibiotice naturale care au efect impotriva a peste 650 de germeni si virusi. Din acest motiv, rolul argintului in organismul uman poate fi descris ca un "sistem imunitar secundar".
O alta constatare a oamenilor de stiinta este ca argintul este un puternic antioxidant natural, care „lupta" cu succes impotriva radicalilor liberi (despre care se stie ca ataca celulele sanatoase din organismul nostru). Cu toate ca organismul nostru produce singur antioxidanti, mai avem nevoie si de altii (vitamina C, vitamina E, bioflavoniti, seleniu etc.) pe care ii gasim intr-o alimentatie adecvata.

Apa cu argint folosita in scopuri terapeutice
Acnee, alergii, infectii ale vezicii urinare, otita, tulburari de digestie, infectii ale prostatei si caderea parului sunt numai cateva dintre afectiunile care pot primi tratament cu apa cu argint coloidal (coloizii sunt particule cu dimensiuni foarte mici care plutesc in apa de concentratie de 5PPM- 5 particule de argint la un milion particule de apa). Sub aceasta forma, care se obtine prin aplicarea unei tehnologii de ultima ora, argintul este total inofensiv pentru organismul nostru. Pentru ca argintul este in forma coloidala, orice surplus se va elimina foarte usor, fara a se acumula in tesuturi.

Antioxidant si imunomodelator
Daca vorbim despre utilizarea argintului in scopuri preventive, trebuie sa spunem ca el nu este numai un puternic antioxidant natural. S-a demonstrat ca este si un imunomodelator, adica el contribuie la cresterea nivelului de imunoglobina din clasele A, M si G. Apa cu argint coloidal se recomanda atat in scop preventiv, dar si ca remediu in terapia multor afectiuni. De exemplu, in cazul bolilor dermatologice (acnee, taieturi si arsuri, herpes si negi), apa cu argint coloidal se aplica direct pe zona afectata cel putin de trei ori pe zi (se va folosi o bucata de tifon). Preventiv, se recomanda folosirea apei de 3-4 ori pe zi, pe stomacul gol. Efectul optim in cazul racelii si gripei, ca tot suntem in sezonul acestora, se obtine punandu-se cateva picaturi de apa cu argint coloidal in fiecare nara, de trei ori pe zi.

Apa cu argint coloidal a fost lansata recent si pe piata romaneasca de compania Udovicici Company, la eveniment participand reprezentantii firmei producatoare din Belgrad (Serbia), dar si un reputat profesor de la Facultatea de Medicina din acelasi oras.


Vechii egipteni, romanii si grecii stiau de puterea tamaduitoare a argintului. De aceea, cei care si-au permis sa manance din farfurii si cu tacamuri de argint au fost feriti de boli. Pana in 1934, cand a fost descoperita penicilina, argintul a fost singurul medicament folosit impotriva multor boli ale vremii.
Mirela Dadacus

PRODUSE-decoratii confectionate de LAURA MORVAI


  Brosa cu aspect de decoratie, prevazute cu ac. Sunt cofectionate din diverse materiale textile, piele, accesorizate cu charmuri metalice, figurine fimo, margele cristal, launturi, componente ceas, etc. Arata foarte bine purtate pe sacouri, geci de blug, rochii, la gat, in zona pieptului sau la buzunare, pe genti si mai vedeti voi. Le puteti achizitiona pentru voi sau sa faceti cuiva o atentie iar daca atasati o felicitare gen diploma '' pentru merite deosebite...'', e perfect. PRET-22lei
























luni, 18 iulie 2011

PRODUSE-coliere medievale

VANDUT


VANDUT


Coliere cu aspect medieval, bronz antichizat decorate cu margele din cristal si charmuri din bronz. Majoritatea decoratiunilor sunt prevazute cu ,,,carabine asa ca va puteti juca dupa pofta inimii cu ele. Colierele mai lungi pot fi purtate in vreo trei feluri (atata m-a dus mintea pe mine). Lucrez la bratari si cercei "intr-o" ureche.
vraja tiganului-colier, bronz antichizat, margele de sticla cristal, pret 70lei


vraja tiganului-detaliu

fructe galbene-colier, bronz antichizat, margele din sticla cristal, pret 55lei


fructe galbene-detaliu

turnul cu trei culori-colier bronz antichizat, margele cu foita de argint si margele cristal, pret55lei


turnul cu trei culori-detaliu

bufnita de apa-colier, bronz antichizat, margele de lampa si cristal, pamblica satin, pret 70 lei

bufnita de apa-detaliu

amintiri violet-colier, bronz antichizat.margele cristal si cu foita de argint, pamblica satin, medalion cutie, pret 75lei


amintiri violet-alt mod de purtare

amintiri violet-detaliu





inima albastra-detaliu

inima albastra- detaliu
turnul cu cirese-VANDUT

turnul cu cirese-detaliu

turnul din nor-VANDUT

turnul din nor-detaliu

bufnita nehotarata-colier, bronz antichizat, margele cristal si cu foita de argint, pret 70lei

bufnita nehotarata- detaliu

miercuri, 13 iulie 2011

SILVER by GIA

Istoria argintului este strâns legata de cea a aurului. Prin faptul ca si el se gaseste uneori în natura sub forma nativa, cu stralucirea lui deosebita este cunoscut din cele mai vechi timpuri ale antichitatii si folosit la confectionarea podoabelor si apoi la fabricarea monedelor.
Din cele scrise în Biblie reiese ca argintul era cunoscut cu 2000 ani î.e.n., iar Homer ne asigura în “Iliada” ca Achile avea scutul si spada de argint. Alte opinii , bazate pe studierea diferitelor obiecte de argint ce au fost descoprite în morminte, arata o vechime de 3500 ani i.e.n.
În vechiul Egipt, când se extragea si cunostea numai argintul nativ, valoarea sa era cam aceeasi cu a aurului. Mai târziu , prin sec. XV î.e.n. dupa ce se cunostea si procedeul de extragere al argintului din combinatii (din sulfura de argint) pretul lui incepe sa scada fata de cel al aurului.
În fostul palat al regelui asirian Sargon din orasul Korsabad au fost gasite placi datând din anul 710 î.e.n., una de aur si alta de argint, pline cu inscriptii, dar pe una din ele se mentionează un fapt important, ca 131/3 părti de argint valorrează cât o parte de aur.
Numele argintului provine, probabil, de la culoarea sa albă cuv. “Kesef” din ebraica veche, derivă de la cuv. “khasov” care Însemna palid, iar cuv. grecesc “argyros” provine de la “argos” care înseamnă “a străluci” . De la “argyros” s-a trecut în latina la “argentum”, denumire care a rămas până azi în multe tări si de unde provine si denumirea stiintifică a caestui element.
În Evul Mediu, alchimistii, obsedati de astrologie, comparau argintul cu luna din cauza culorii sale palide (în contrast cu aurul, care simboliza Soarele). Alchimistul Geber în “:Catrtea despre metale” scria : “Luna sau argintul”.
Ddescoperirea faptului că de multe ori în minereulrile de plumb (în special sulfura de plumb- galena) se găseste si argint, care se putea extrage, a facut pe alchimisti să creadă în transmutarea plumbului argintifier în argint. De fapt, din plumbul argintifier se putea extrage argint, dar numai cel continut ca impuruitate în acesta. Evident că nu se putea transforma plumbul în argint. Unii alchimisti credeau că aurul este argint colorat si că îndepartând culoarea galben – rosiatică a aurului se ajunge la argint.
Extragerea argintului se făcea prin mai multe procedee . Amalganarea se cunostea din antichitate, un numai la extragerea aurului dar si la cea a argintului. Dacă la obtinera aurului, mercurul avea rolul de a se alia în orima fază cu particulele mici de aur nativ, la extragerea argintului se putea folsi acest procedeu si plecând de la principala combinayie a argintului , sulfura de argint :

NRafinarea argintului se cunostea si ea, ca si a auruli din antichitate. Procedeul este cel al copelatiei . Aurul sau argintul , impurificate cu alte metale si în special cu plumb, cupru, cositor , se calcina în vase numite cupe , iar prin trecerea unui curent de aer , impuritãtile erau oxidate si absorbite de peretii porosi ai cupei , în vreme ce metalul pretios – aurul sau argintul – (care nu sunt atacate de oxigen ) rãmânea curat .aCl HgAg2 Ag Cl Ag + Hg2Cl2 .

În naturã , argintul se gãseste de cele mai multe ori ca sulfurã de argint în amestec cu alte sulfuri , de plumb , cupru , arsen , stibiu .
În anul 1829 , Pattinson realizeazã un procedeu ( care se si numea "pattinsonare" ) si care dã bune rezultate la extragerea argintului din plumbul argintifier . Procedeul se aplicã industrial din 1831 si a fost de o importantã deosebitã pentru Marea Britanie, care în acei ani producea în imperiul sãu colonial 40% din productia mondiala de plumb. Procedeul are la bazã principiul cã în aliajul plumb - argint , prin rãcire , se separã întâi plumbul , care rãmâne deasupra topiturii si se îndepãrteazã cu niste linguri gãurite . Prin aliajul de plumb – argint ce rãmâne se suflã aer , care oxideazã plumbul la litorgã ( oxid de plumb) , iar argintul rãmâne aproape curat (95%). Câtiva ani mai târziu , în 1850 , Alexander Parkes (1813 – 1890) , un chimist englez ,mare inventator, posesor a 66 brevete în cele mai diferite domenii ale chimiei , realizeazã si în metalurgia plumbului un procedeu de dezargintare care-I poartã numele si care se aplicã din 1859 pânã astãzi .
Procedeul pare , la încput , paradoxal. În vreme ce toti metalurgistii si chimistii se cãzneau sã separe argintul de plumbul si alte impuritãti, Parkes vine si adaugã în plumbul topit o cantitate micã de zinc (cca. 2%). La prima vedere, procedeul separãrii celor douã metale se complicã. Dar pe mãsurã ce temperatura scade sub 935º C, zincul introdus, care, evident, este topit si el, se separã ca o spumã, continând argintul din aliaj sub formã de cristale mixte zinc – argint. Oxidând apoi acest aliaj, zincul trece ca oxid de zinc, iar argintul rãmâne curat.
Minereurile care contin sulfurã de argint se pot trata cu cianurã de sodiu, iar complexul de cianurã de argint si de sodiu prin tratare cu zinc elibereazã argintul .
Asadar, în vreme ce în procesul amalganãriila aur mercurul se aliazã numai cu aurul curat, la argint, mercurul dizolvã argintul chiar din clorura de argint , cãci el se combinã si cu clorul separat.
Din 1884 ca urmare a cercetãrilor lui B. Moebiu, argintul se rafineazã pe cale electroliticã. Argintul se bucurã de proprietãtile de a fi cel mai bun conducãtor de electricitate si de cãldurã dintre toate metalele.
Raportul valoric aur si argint se modificã mereu. Dacã în Evu Mediu 1 kg de aur reprezenta valoarea a 13 kg de argint. În 1985 erau necesare 28 kg, iar în 1939 aproximativ 77 kg argint pentru acelasi kilogram de aur.
Argintul trece astfel de la fabricarea bijuteriilor, unde însotea aurul, la fabricarea altor obiecte, ca : statuete, tacâmuri, cupe ; iar apoi fiind accesibile ca pret, la fabricarea oglinzilor, a unor cerneluri, în medicinã (ca argint coloidal) si mai ales în industria fotograficã. Se foloseste, de asemenea la argintarea unor obiecte fabricate din metale mai ieftine, cãrora le dã un aspect frumos si
O rezistentã mare.


Pe teritoriul României, exploatarea argintului se fãcea odatã cu cea a aurului, în special în M-tii Apuseni si, evident mult înainte de ocuparea Daciei de cãtre romani. Cantitatea de argint extrasã în Transilvania pânã la retragerea romanilor din Dacia (271 e.n.) este apreciatã la aproximativ 1.345.000 kg, iar totalul extractiei de argint pânã în 1980 este apreciatã la 12.000.000 kg.

Oferte-50% reducere

Sambata ,23 iulie 2011, va oferim o reducere de 50% la bijuteriile confectionate din lemn.
Va asteptam  cu drag!

Persoane interesate